,, Ion ”
de Liviu Rebreanu
-eseu-
Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului
romanesc modern, intrucat "Ion" este privit ca "cea mai
puternica creatie obiectiva a literaturii romane" .
Aparitia lui Rebreanu in
literatura il situeaza intre traditie si inovatie. LiviuRebreanu incheie
epoca literaturii semanatoriste si
poporaniste dominata de idilism si compasiune, si deschide
un drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a integrat viziunii
europene dominante.
"Ion" a fost publicat in anul 1920, dupa o
lunga perioada de elaborare, asa cum insusi scriitorul mentioneaza in finalul
operei, intre martie 1913 - iulie 1920. Liviu Rebreanu a pornit în scrierea
acestui roman de la fapte reale, pe care le-a transfigurat în opera sa. Romanul
este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul sec.
al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o
lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea
pe care-o posedă,fapt ce justifică acțiunile personajelor. Modernismul
romanului rezida din complexitatea constructiei narative, din multitudinea
planurilor de actiune si din numarul mare de personaje(80) .
Perspectiva narativa
"Ion" apartine speciei literare romanul. Perspectica narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detaşat, obiectiv, care nu intervine în desfăşurarea acţiunii prin comentarii sau explicaţii, un narator omniscient şi omniprezent, care relatează la persoana a treia, prin focalizare zero, dând cititorului impresia că stăpâneşte naraţiunea..Stilul e neutru, impersonal, limbajul e regional. Romanul este conceput ca avand o structura circulara, prin simetria incipitului cu finalul si se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului .Descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.
Perspectiva narativa
"Ion" apartine speciei literare romanul. Perspectica narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detaşat, obiectiv, care nu intervine în desfăşurarea acţiunii prin comentarii sau explicaţii, un narator omniscient şi omniprezent, care relatează la persoana a treia, prin focalizare zero, dând cititorului impresia că stăpâneşte naraţiunea..Stilul e neutru, impersonal, limbajul e regional. Romanul este conceput ca avand o structura circulara, prin simetria incipitului cu finalul si se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului .Descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.
Romanul e organizat in doua parti : "Glasul pamantului" si
"Glasul iubirii"si reflecta patimile conflictuale: pamantul si
iubirea.La nivelul planurilor narative se disting cele doua
"lumi" care sunt tratate alternativ: lumea taranimii cu lumea
intelectualitatii . Acest procedeu e denumit tehnica planurilor
paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin
alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea . La nivel microtextual se
remarca utilizarea tehnicii contrapunctului(prezentarea aceleiasi teme in
planuri diferite).
Primul plan surprinde viata tânarului taran Ion Pop al Glanetasului.Al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei învatatorului Zaharia Herdelea.In planuri secundare apare lupta îndârjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamântul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate într-o afacere,lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.
Tema romanului o reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. ,,Ion” dezvăluie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lungul întregii sale creaţii:viata satului transilvanean de la inceputul secolului XX, in care demnitatea si locul omului in colectivitate se masoara in functie de avere, de pamant.
Primul plan surprinde viata tânarului taran Ion Pop al Glanetasului.Al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei învatatorului Zaharia Herdelea.In planuri secundare apare lupta îndârjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamântul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate într-o afacere,lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra în satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cât mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.
Tema romanului o reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. ,,Ion” dezvăluie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lungul întregii sale creaţii:viata satului transilvanean de la inceputul secolului XX, in care demnitatea si locul omului in colectivitate se masoara in functie de avere, de pamant.
Coordonate spatio-temporale
Detaliile
toponimice (Armadia, Pripas) dau veridicitate prezentării şi îl familiarizează
pe cititor cu aspectele etnografice şi sociale ale lumii prezentate. Prin
urmare, descrierea ilustrează condiţia socială a unor personaje şi anticipează
rolul acestora în desfăşurarea narativă.
Incipitul fixeaza in mod detaliat spatiul geografic subliniind maniera realista in care este scris romanul.Drumul care este personificat devine totodata o metafora a trecerii dinspre spatiul real inspre spatiul imaginar.
Expozitiunea
Romanul incepe intr-o zi de duminica , in care locuitorii satului Pripas se afla la hora . În sat, domină mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au oarecare agoniseală, fapt ce face ca relațiile sociale să fie tensionate între „sărăntoci“ și„bocotani“, între chibzuința rosturilor și nechibzuința patimilor, ceea ce face să se dea în permanență o luptă aprigă pentru existență. Destinele personajelor sunt determinate de această mentalitate, de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese economice.
Incipitul fixeaza in mod detaliat spatiul geografic subliniind maniera realista in care este scris romanul.Drumul care este personificat devine totodata o metafora a trecerii dinspre spatiul real inspre spatiul imaginar.
Expozitiunea
Romanul incepe intr-o zi de duminica , in care locuitorii satului Pripas se afla la hora . În sat, domină mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au oarecare agoniseală, fapt ce face ca relațiile sociale să fie tensionate între „sărăntoci“ și„bocotani“, între chibzuința rosturilor și nechibzuința patimilor, ceea ce face să se dea în permanență o luptă aprigă pentru existență. Destinele personajelor sunt determinate de această mentalitate, de faptul că familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese economice.
In centrul adunarii este grupul dansatorilor .Cercul
horei este centrul lumii satului, este o descatusare de energie.Asezarea privitorilor
reflecta relatiile sociale, fruntasii satului, primarul si chiaburii discuta
separat de taranii asezati pe prispa. Fetele ramase nepoftite la hora privesc,
iar mamele si babele mai retrase vorbesc despre gospodarie. Sunt prezentati
intelectualii satului, preotul Belciug, familia invatatorului Herdelea care vin
sa priveasca fara sa se amestece in joc.In hora sunt numai fete si flacai.
Hotararea lui Ion de o lua pe Ana la joc, desi o place pe Florica cea saraca
constituie inceputul confictului.
Intriga
Venirea lui Vasile Baciu , tatal Anei , de la carciuma la hora si confruntarea verbala cu Ion pe care-l numeste hot si talhar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia fata promisa unui bogat ,George Bucluc constitiue intriga romanului.Rusinea pe care i-o face Vasile Baciu lui Ion la hora in fata satului starneste dorinta de razbunare a lui Ion care la randul lui il va face de rusine pe Baciu lasand-o insarcinata pe Ana pentru al determina sa accepte nunta.
Conflictul este atat de natura exterioara cat si de natura interioara.Cel de natura exterioara se diversifica in functie de planurile narative astfel. Un conflict exterior intre Ion al Glanetasului si Vasiliu si intre Ion si George Bulbuc. In planul intelectualitatii conflictul este intre Herdelea si Belciug iar exista un conflict national deoarece satul este reprezentat in conditiile stapanirii austro-ungare.Conflictul interior este la Ion si anume dorinta de a stapani mai multe pamanturi si iubirea pentru Florica. El este sfasiat de doua patimi:patima pamantului si patima pentru Florica.
Desfasurarea actiunii graviteaza în jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea. Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui,reprezinta simbolic”glasul iubirii” de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al “pamantului”;Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot. Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, în consecinta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate împlini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea.
Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil de câteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamânturile înapoi, dar legea însa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
Deznodamantul
Intriga
Venirea lui Vasile Baciu , tatal Anei , de la carciuma la hora si confruntarea verbala cu Ion pe care-l numeste hot si talhar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia fata promisa unui bogat ,George Bucluc constitiue intriga romanului.Rusinea pe care i-o face Vasile Baciu lui Ion la hora in fata satului starneste dorinta de razbunare a lui Ion care la randul lui il va face de rusine pe Baciu lasand-o insarcinata pe Ana pentru al determina sa accepte nunta.
Conflictul este atat de natura exterioara cat si de natura interioara.Cel de natura exterioara se diversifica in functie de planurile narative astfel. Un conflict exterior intre Ion al Glanetasului si Vasiliu si intre Ion si George Bulbuc. In planul intelectualitatii conflictul este intre Herdelea si Belciug iar exista un conflict national deoarece satul este reprezentat in conditiile stapanirii austro-ungare.Conflictul interior este la Ion si anume dorinta de a stapani mai multe pamanturi si iubirea pentru Florica. El este sfasiat de doua patimi:patima pamantului si patima pentru Florica.
Desfasurarea actiunii graviteaza în jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea. Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui,reprezinta simbolic”glasul iubirii” de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al “pamantului”;Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot. Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, în consecinta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate împlini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea.
Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil de câteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamânturile înapoi, dar legea însa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
Deznodamantul
Între timp, Ion vrea sa recupereze iubirea
pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care îl surprinde
noaptea în curtea sa si-l omoara. George nu este decat un instrument in mana
destinului pentru ca il omoara pe Ion. Este arestat, Florica ramane singura,
iar averea revine Bisericii.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul pripas, viața urmându-și cursul firesc.
Prin romanul “Ion”, Liviu Rebreanu a dat literaturii române întâia creaţie epică de mari dimensiuni în care se simte pulsaţia vieţii, scriitorul dovedind că are vocaţia construcţiilor monumentale.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul pripas, viața urmându-și cursul firesc.
Prin romanul “Ion”, Liviu Rebreanu a dat literaturii române întâia creaţie epică de mari dimensiuni în care se simte pulsaţia vieţii, scriitorul dovedind că are vocaţia construcţiilor monumentale.
Caracterizarea personajelor
Galeria de personaje a romanului este
impresionanta si de neuitat. Alaturi de Ion, Ana, Florica, George Bulbuc sau Vasile
Baciu, Zenobia, Alexandru Glanetasu etc. - reprezentanti ai taranimii, bogate
sau sarace -, se afla reprezentanti ai altor categorii sociale: invatatorul
Herdelea si familia sa, preotul Belciug etc.
Ion al
Glanetasului
, protagonistul și personajul eponim al romanului, este un personaj realist, tipic, monumental şi
simbolic prin tragismul său, consumându-se între iubire şi patima pentru pământ
.
Desi
taran, Ion este un personaj modern si "rotund" prin complexitatea
trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta patimas si prin
analiza psihologica de introspectare a caracterului.Eun personaj realist,
tipic pentru patura sociala a taranimii legate vital de pamantul care-i asigura
existenta si respectul colectivitatii.
Portretul moral este construit din trasaturi contradictorii si complexe, ce reies,
indirect, din comportamentul plin de energie, din atitudinea, gandurile
framantarile patimase ale protagonistului care-i si determina destinul. De la
inceput, Ion este sfasiat de doua forte interioare, glasul pamantului si glasul
iubirii, cazand victima previzibila acestor patimi.
Pentru pamant isi sacrifica iubirea pentru ca ‘’pamantul ii e drag ca ochii din cap’’ ( ...) pamantul i-a fost mai drag ca o mama’’.Setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj memorabil prin aceea ca intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopului de a avea pamant: ‘’glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare, coplesindu-l.’’Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea scopului, dar si viclean, Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei. Încălcând moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de George cu sapa în cap, într-o scenă naturalistă ce reprezintă forma neutră a moralizării.
Pentru pamant isi sacrifica iubirea pentru ca ‘’pamantul ii e drag ca ochii din cap’’ ( ...) pamantul i-a fost mai drag ca o mama’’.Setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj memorabil prin aceea ca intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopului de a avea pamant: ‘’glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare, coplesindu-l.’’Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea scopului, dar si viclean, Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei. Încălcând moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de George cu sapa în cap, într-o scenă naturalistă ce reprezintă forma neutră a moralizării.
Ana ,fata instaritului Vasile
Baciu, pare nascuta sub semnul nefericirii ,fiind parca predestinata unei
existente tragice. Intreaga sa existenta este guvernata de iubire si
blandete ,virtuti care intregesc un portret moral superior .Ea este
harnica ,supusa ,rusinoasa , prototipul femeii de la tara. Din punct de vedere
fizic, Ana este insignifianta .Firava si fara personalitate ,covarsita de
vointa lui Ion ,imbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase ,Ana va
deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea sa si-l va lua
de barbat .Bătută de
tată și de soț, rămasă fără sprijin moral, dezorientată și
respinsă de toți, se spânzură.Intr-un sfarsit,
sinuciderea devine pentru eroina romanului sinonima cu refuzul unei existente
infernale si cu descoperirea linistii depline, singura suportabila.
Vasile Baciu, tatal Anei, fusese un om harnic, mereu
printre fruntasii satului. Se insurase cu o fata bogata si urata, pe care insa
a iubit-o si a respectat-o, caci datorita ei a intrat in randul oamenilor
avuti".
.Fire apriga si autoritara, Vasile Baciu il vrea ginere pe George Bulbuc ,un pretendent instarit al fiicei sale-si nu pe Ion ,un baiat sarac. De indata ce afla ca Ana se lasase sedusa de sarantocul" de Ion, Vasile Baciu o va bate cumplit, fara a tine seama de copilul pe care aceasta il avea in pantece . Fire violenta, de o brutalitate iesita din comun, Vasile Baciu se aseamana, in acest sens, cu Ion, dusmanul sau.
.Fire apriga si autoritara, Vasile Baciu il vrea ginere pe George Bulbuc ,un pretendent instarit al fiicei sale-si nu pe Ion ,un baiat sarac. De indata ce afla ca Ana se lasase sedusa de sarantocul" de Ion, Vasile Baciu o va bate cumplit, fara a tine seama de copilul pe care aceasta il avea in pantece . Fire violenta, de o brutalitate iesita din comun, Vasile Baciu se aseamana, in acest sens, cu Ion, dusmanul sau.
Preotul
Ion Belciug
Duhovnic si educator, preotul isi cunoaste
bine misiunea in satul pe care-l pastoreste. El sfatuieste, indeamna sau mustra, dupa
imprejurari, oamenii care-i cer ajutorul sau care se abat de la normele morale.
Belciug ramasese vaduv din primul an de preotie. Era un om slaab sibolnavicios.Vaduvia
si strasnicia i-au dobandit faima de sfant .
Florica
E cea mai frumoasa fata din Pripas, dar fara
zestre., opusa Anei, prin frumuseţea
si spontaneitatea ei. Ea ii smulge lui Ion mărturisirea: "în inima mea.
tot tu ai rămas crăiasa"
Însuşirile fizice ale Floricăi pun în
evidenta indirect profunzimea sentimentelor lui ION fata de ea .Ea îl iubeşte
pe Ion cu pasiune. Dar fiind mai săraca decât Ion,nu pot fi fericiţi împreuna .Soarta Floricăi este nefericita . Cel pe
care-l iubise cu adevărat n-a putut sa-i aparţină din cauza impedimentelor de
ordin social.
Parasita de Ion din teama de a nu rămâne nemăritata
se casatoreste cu George Bulbuc, fara sa tina seama de dorinţele inimii.
Titu Herdelea este un personaj foarte complex, ii place sa studieze oamenii pentru a
vedea reacţiile lor fara a face insa rau cuiva.
Scrie poezii si citeste foarte multe ziare si carti de la preotul
Belciug si mai apoi de la un notar la care lucreaza pentru un timp .Titu este
un personaj rotund si pozitiv. E un personaj autobiografic deoarece autorul
recunoaşte ca multe din caracteristicile lui Titu le are si el.
George Bulbuc , e cel mai bogat flăcău din sat , este o partida
buna pentru oricare fata.Vrea sa se casatoreasca cu Ana, dar devine sotul Floricai.Dintr-un om bun se
transforma intru-n criminal ,devenind ucigasul lui Ion, pe care-l prinde
iubindu-se cu nevasta lui.
Repere critice
"Cand ai reusit sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata
adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele frumoase din
lume" (Liviu Rebreanu )
Prin romanul “Ion”, Liviu Rebreanu a dat
literaturii române întâia creaţie epică de mari dimensiuni în care se simte
pulsaţia vieţii, scriitorul dovedind că are vocaţia construcţiilor monumentale.
Romanul are un caracter epopeic, prin senzaţia
atât de plină a vieţii, “glasurile se
amestecă şi se confundă în zgomotul inimii” (N. Manolescu).
Eugen Lovinescu (în “Istoria literaturii
române contemporane”) observa: “Ion este expresia instinctului de stăpânire a
pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o viclenie
procedurală şi, mai ales, o voinţă imensă”.
Ne aflam in fata unui
scriitor obiectiv, care uimeste prin puterea de a prezenta viata
in complexitatea ei sociala si psihologica,
prin personaje surprinse in \"umila si precara lor realitate
sociala\"(Tudor Vianu).
Rebreanu se distinge in literatura noastra
prin realismul viziunii, prin caracterul
social al prozei sale, prin arhitectura
riguroasa, desavirsita, in marele sale creatii, prin \"darul masiv de a
crea viata\". (M.Sebastian)
STEFANESCU
MIHAI
cl .a X-a C
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoate te ajuta acesta http://referate-comentari.blogspot.ro/2013/12/ion-rezumat-de-liviu-rebreanu.html
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru munca depusa . O lucrare reusita . :3
RăspundețiȘtergereFoarte bun eseul,dar ai omis incheierea/concluzia
RăspundețiȘtergereAMAZING! Amazing, ARCLIGHT VELKOZ SKIN for League of Legends. Check it out it really works!
RăspundețiȘtergereTry it out now at: http://bit.ly/19cONp7
Smol dik
RăspundețiȘtergeredama dreacu ca am test la romana fututi mortii matii
RăspundețiȘtergereAgramatule,învață să scrii!
RăspundețiȘtergere